München descriere

Nume
Numele oraşului München provine de la latinescul "monachus" ("călugăr").

[modifică] Istorie
Aşezarea a fost fondată sub numele Munichen în 1158 de către Henric Inimă de Leu, duce de Saxonia; o jumătatate de secol mai târziu a primit statut de cetate şi a fost fortificată.
În 1327, întreg oraşul a fost distrus de foc, dar a fost reconstruit câţiva ani mai târziu de către Ludovic IV, conducătorul Sfântului Imperiu Roman în acel moment. Prima instituţie academică a oraşului, Academia Bavareză de Ştiinţe, a fost fondată în 1759.
În 1806, a devenit capitală a regatului Bavaria. Douăzeci de ani mai târziu o altă prestigioasă instituţie educaţională, Universitatea Landshut, şi-a pus bazele în München.
În 1882 în oraş a fost introdusă iluminarea electrică.
München a fost oraşul unde Trandafirul Alb (germană: Die Weiße Rose), un grup de studenţi, a format o mişcare anti-nazistă din iunie 1942 până în februarie 1943. Au fost arestaţi pentru că au distribuit prospecte în Universitatea din München.
Oraşul a fost lovit grav în timpul celui de Al Doilea Război Mondial dar, după ocupaţia americană (1945), a fost reconstruit după un plan meticulos.

[modifică] Obiective turistice
Munchen este o populară destinaţie turistică, fiind numită capitala secretă a Germaniei. Piaţa Marienplatz (numită după o coloană ce se găseşte în centrul său), cu noua si vechea Primarie, atragatorare prin turnurile lor, figurează scene medievale. Peterskirche este cea mai veche biserică din centru. Totuşi catedrala Frauenkirche este cea mai faimoasă biserică din centrul oraşului, prin spectaculoasa sa arhitectură medievală. Înăltimea turnurilor sale, 99 metri, limitează începând din 2004, noile clădiri ale oraşului.
Oraşul are mai multe muzee de artă, printre care şi Alte Pinakothek, Neue Pinakothek, şi Pinakothek der Moderne.
Fişier:Munich Bavaria small.jpg
Statuia Bavariei
Alte atracţii turistice faimoase sunt Grădina Englezească (Englischer Garten), o grădină din centrul oraşului ce conţine o secţiune nudistă, Deutsches Museum (Muzeul de Ştiinţă), şi Rathaus-Glockenspiel, un ceas ornat care mişcă figurine în vârful primăriei. Probabil cea mai faimoasă atracţie a cetăţii este Oktoberfest, o sărbătoare a berii lungă de două săptămâni de la sfâşitul lui septembrie şi începutul lui octombrie în fiecare an.
Alte clădiri faimoase din München includ Frauenkirche (Catedrala Doamnei Noastre) şi Olympiaturm (Turnul Olimpic, o staţie de transmitere TV şi radio).
Olympiaturm aminteşte de masacrul din München, care a avut loc în timpul olimpiadei de vară din 1972, ce a avut loc în oraş, în care terorişti ai grupului terorist palestinian "Septembrie Negru" au luat ostatici membri ai echipei olimpice a Israelului. O tentativă de salvare din partea guvernului vest-german nu a avut succes, rezultând în moartea ostaticilor israelieni, a 5 din terorişti şi a unuia din ofiţerii germani de poliţie. Finala Campionatului Mondial de Fotbal din 1974 a avut loc în acest oraş.

[modifică] Lângă München
Parcul englez din München
Palatul Nymphenburg
Dachau

[modifică] Economie
În München se află sediile centrale a companiilor germane Allianz AG, a producătorului de maşini BMW şi a firmei de înaltă tehnologie Siemens AG.

[modifică] Educaţie

[modifică] Universităţi şi colegii
München este un important centru universitar, cu o lungă listă de laureaţi ai Premiului Nobel de la Wilhelm Conrad Röntgen în 1901 până la Theodor Hänsch în 2005. München a devenit centru spiritual încă de pe vremea împăratului Ludovic IV când filozofi ca Michele di Cesena, Marsilio da Padova şi William of Ockham au găsit protecţie la curtea imperială. Ambele universităţi ale metropolei bavareze, Universitatea Ludwig Maximilian (LMU) şi Universitatea Tehnică (TUM) au primit titlul de universităţi de elită din partea unui comitet de selecţie [2], alături de Universitatea Tehnică Karlsruhe.

Clădirea principală a Universităţii Ludwig Maximilian München
Universitatea Ludwig Maximilian (Ludwig-Maximilians-Universität München, LMU), fondată în 1472 în Ingolstadt, mutată în München în 1826
Universitatea Tehnică (Technische Universität München, TUM), fondată în 1868
Universitatea de Stiinţe Aplicate München (Hochschule für angewandte Wissenschaften – FH München, HM), fondată în 1971
Centrul pentru Proprietatea Intelectuală München (Munich Intellectual Property Law Center, MIPLC) fondată în 2003
Universitatea Forţelor Armate Federale Germane, (Universität der Bundeswehr München) fondată în 1972
Pionierschule und Fachschule des Heeres für Bautechnik
Universitatea de Muzică şi Teatru München, (Hochschule für Musik und Theater München) fondată în 1830
Academia de Arte Frumoase München, (Akademie der Bildenden Künste München) fondată în 1808
Universitatea de Film şi Televiziune, (Hochschule für Fernsehen und Film) fondată în 1966
Hochschule für Philosophie München, fondată în 1925 in Pullach, mutată în München în 1971
Hochschule für Politik München
Katholische Stiftungsfachhochschule München, fondată în 1971
Munich Business School (MBS)
European School of Management and Technology (ESMT)

[modifică] Instituţii de cercetare ştiinţifică

[modifică] Societatea Max Planck
Societatea Max Planck (Max-Planck-Gesellschaft zur Förderung der Wissenschaften e.V., MPG) este o organizaţie germană de cercetare, independentă, non-profit, cu sediul administrativ în München. Următoarele institute se află în zona metropolitană a Münchenului [3]:
Institutul Max Planck de Astrofizică (Max-Planck-Institut für Astrophysik , MPA), Garching
Institutul Max Planck de Biochimie (Max-Planck-Institut für Biochemie), Martinsried
Institutul Max Planck de Fizică Extraterestră (Max-Planck-Institut für extraterrestrische Physik), Garching
Institutul Max Planck de Ştiinţe Sociale Internaţionale (Max-Planck-Institut für ausländisches und internationales Sozialrecht), München
Institutul Max Planck pentru Proprietatea Intelectuală, Concurenţă şi Drept Fiscal (Max-Planck-Institut für Geistiges Eigentum, Wettbewerbs- und Steuerrecht), München
Institutul Max Planck de Neurobiologie (Max-Planck-Institut für Neurobiologie), Martinsried
Institutul Max Planck de Ornitologie (Max-Planck-Institut für Ornithologie), Seewiesen
Institutul Max Planck de Fizică (Max-Planck-Institut für Physik (Werner-Heisenberg-Institut)), München
Institutul Max Planck de Fizică a Plasmei (Max-Planck-Institut für Plasmaphysik), Garching
Institutul Max Planck de Psihiatrie (Max-Planck-Institut für Psychiatrie), München
Institutul Max Planck de Optică Cuantică (Max-Planck-Institut für Quantenoptik), Garching

[modifică] Societatea Fraunhofer
Societatea Fraunhofer (Fraunhofer-Gesellschaft zur Förderung der angewandten Forschung e.V., PhG) este o organizaţie de cercetare formată din 56 de institute specializate în diferite domenii ale ştiinţei aplicate [4]. În München se află:
Sediu central (Zentrale der Fraunhofer-Gesellschaft);
Institutul Fraunhofer pentru Sisteme de Comunicaţie (Fraunhofer-Einrichtung für Systeme der Kommunikationstechnik ESK);
Institutul Fraunhofer pentru Fiabilitate şi Microintegrare - filiala München (Fraunhofer-Institut für Zuverlässigkeit und Mikrointegration Institutsteil München IZM-M).

[modifică] Institute ale armatei
Armata germană (Bundeswehr) are în München următoarele institute de cercetare:
Institutul de Microbiologie al Armatei (Institut für Mikrobiologie der Bundeswehr);
Institutul de Farmacologie şi Toxicologie al Armatei (Institut für Pharmakologie und Toxikologie der Bundeswehr);
Institutul de Radiobiologie al Armatei (Institut für Radiobiologie der Bundeswehr).

[modifică] Alte institute
Institutul Goethe - sediul central
Institut für Rundfunktechnik (IRT)
Deutsches Jugendinstitut (DJI)

[modifică] Transport

[modifică] Transport aerian

Aeroportul Internaţional Franz Josef Strauss München
Aeroportul din München a fost numit după Franz Josef Strauss. Liniile subterane S1 şi S8 fac legătura cu aeroportul.
München are un sistem public de transport dezvoltat, incluzând linii de metrou, tren suburban, tramvai şi autobuz. Transportul local este supervizat de Münchner Verkehrs- und Tarifverbund.

[modifică] Oraşe înfrăţite
Edinburgh, din 1954
Verona, din 1960
Bordeaux, din 1964
Sapporo, din 1972
Cincinnati, din 1989
Kiev, din 1989
Harare, din 1996